Există o față cunoscută a abuzului: de putere, asupra femeilor, asupra copiilor care devine tot mai discutat și în direcția căruia s-au luat multe măsuri, ceea ce ne demonstrează că se ia în considerare.

O latura mai puțin dezbătută, o față mai puțin văzută, pe care majoritatea oamenilor nu vor să o vadă deoarece ar pune lumina pe lucruri profunde și dureroase, care nu sunt deloc ușor de dus este stigmatizarea victimei.

O femeie care este într-o relație abuzivă este caracterizată ca fiind proastă, că își merită soarta dacă stă și acceptă. O adolescentă (12-18 ani) abuzată este învinovățită că este provocatoare, că stârnește, sau că își dorește, de fapt, actul sexual (conștient sau incoștient).

Abuzul sexual este folosirea puterii avute asupra altei persoane pentru a o forța la favoruri sexuale nedorite în mod repetat. Abuzul se deosebește de viol care de obicei este un eveniment singular pus în practică de persoane de obicei necunoscute. Abuzul conform cercetăriilor este înfăptuit de cele mai multe ori de persoane cunoscute victimei. Majoritatea copiilor abuzați din România au între 14 și 17 ani.  În România un minor este abuzat la fiecare 6 ore conform worldvision.ro.

Abuzul nu răsare din senin, ca violul, ci este făcut de o persoană în care victima are încredere. Dacă agresorul nu face parte din familie, atunci în prima fază el va câștiga încrederea iar uneori și afecțiunea victimei. După ce are suficiente pârghii el le va folosi pentru a obține ceea ce dorește.

Victima la început, când cunoaște agresorul poate vedea în el o speranță, un salvator, ca pe cineva căruia îi pasă în sfârșit de ea și de sentimentele ei, așa cum nu a mai experimentat înainte.

O victimă nu devine victimă de bine ce îi este. Devine victimă ori pentru că a fost învățată că nu merită mai mult, ori pentru că nu vede altă soluție ori pentru că este manipulată.

O victimă a abuzului sexual poate să își iubească agresorul, să creadă în el, chiar dacă cei din afară pot realiza că este o relație total disfuncțională. Dar victima nu cunoaște iubirea sănătoasă. Dacă nu cunoști un lucru, nu poți să te raportezi la el. Ea crede că așa e dragostea, cuiva îi pasă de tine iar tu drept recunoștința și mulțumire strângi din dinți și îți înăbuși plânsul pentru 30 de minute. Apoi te prefaci că totul e în regulă și îți vezi mai departe de treburi.

Unele dintre aceste victime reușesc să iasă din aceste relații șă se regăsească pe ele și apoi o relație sănătoasă de iubire. Altele nu.

Terapia poate face diferența.

Imagine de Ryan McGuire de la Pixabay